𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐬𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦𝐮𝐥 ❞𝐢𝐧𝐢𝐦𝐢𝐢 𝐟𝐫𝐚̂𝐧𝐭𝐞❞ 𝐬̗𝐢 ❞𝐡𝐨𝐫𝐦𝐨𝐧𝐮𝐥 𝐢𝐮𝐛𝐢𝐫𝐢𝐢❞ – 𝐟𝐫𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞

Se știe că oamenii cu puternice tulburări emoționale, cum ar fi pierderea unei persoane dragi (prin deces, divorț, separarea de un partener, etc.), 𝐩𝐨𝐭 𝐬𝐮𝐟𝐞𝐫𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢 𝐠𝐫𝐚𝐯𝐞 𝐥𝐚 𝐧𝐢𝐯𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐢𝐢.

Inima, în cazul acestor oameni, tinde să devină mai slabă și să se schimbe, luând forma unui 𝒕𝒂𝒌𝒐𝒕𝒔𝒖𝒃𝒐 (acea oală/vas japonez cu gâtul îngust și baza lată) fiind numită ”𝒔𝒊𝒏𝒅𝒓𝒐𝒎𝒖𝒍 𝒊𝒏𝒊𝒎𝒊𝒊 𝒇𝒓𝒂̂𝒏𝒕𝒆” sau cardiomiopatie takotsubo.

Se știe că stresul emoțional poate accelera dezvoltarea bolilor de inimă și crește riscul de mortalitate. Cauza exactă este încă necunoscută dar se presupune că inima este inundată de o doză mare de adrenalină, șocând celulele cardiace și slăbindu-le. 𝐀̲𝐝̲𝐫̲𝐞̲𝐧̲𝐚̲𝐥̲𝐢̲𝐧̲𝐚̲ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐡𝐨𝐫𝐦𝐨𝐧𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐚 iar riscul de a dezvolta 𝒕𝒂𝒌𝒐𝒕𝒔𝒖𝒃𝒐 poate avea legătură cu forța conexiunilor neuronale și cu felul în care reacționează la stres. Aceleași zone ale creierului care reglează ritmul cardiac, au legătură și cu afecțiunile emoționale, cum este depresia. Dar, spre deosebire de infarct, neuronii cardiaci sunt doar șocați, nu pierduți.

𝐃𝐢𝐧 𝐟𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐧𝐨𝐢, 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐥𝐞𝐳𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐢𝐢 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐫𝐞𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐞 . 𝐏𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜, 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐚 𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐞𝐧𝐝𝐢𝐧𝐭̗𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐞 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞𝐳𝐞. 𝐀𝐬̗𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦 𝐥𝐚 𝐨 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐦𝐨𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥𝐚̆, 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐚 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐯𝐢𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥. 𝐃𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐞𝐚, 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐢 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢, 𝐬𝐚̆ 𝐢𝐞𝐬̗𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐬𝐚̆ 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐬̗𝐢 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐞𝐬̗𝐭𝐢 𝐭𝐫𝐢𝐬𝐭.

Pe de altă parte, 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐮𝐧 𝐭𝐢𝐩 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐝𝐢𝐨𝐦𝐢𝐨𝐩𝐚𝐭𝐢𝐞 𝐭𝐚𝐤𝐨𝐭𝐬𝐮𝐛𝐨 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐢𝐧𝐝𝐫𝐨𝐦𝐮𝐥 ❞𝐢𝐧𝐢𝐦𝐢𝐢 𝐟𝐫𝐚̂𝐧𝐭𝐞❞,𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐞 𝐬̗𝐢 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐟𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢𝐭𝐞 DAR forma inimii se schimbă diferit. Așa cum adrenalina poate distruge neuronii cardiaci, există și hormoni care pot avea efect opus și există o moleculă foarte des asociată cu comportamentul social complex al oamenilor, 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐞𝐨𝐫𝐢 ❞𝒉𝒐𝒓𝒎𝒐𝒏𝒖𝒍 𝒊𝒖𝒃𝒊𝒓𝒊𝒊❞.

Amintește-ți ce simți când îmbrățișezi un prieten sau când dansezi cu o persoană străină care flirtează. Explozia de oxitocină năvălește în corp și ajunge direct în inimă. 𝐀𝐬̗𝐚 𝐜𝐮𝐦 𝐭𝐞𝐚𝐦𝐚 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐛𝐮𝐛𝐮𝐢𝐞, 𝐨𝐱𝐢𝐭𝐨𝐜𝐢𝐧𝐚 𝐞𝐦𝐚𝐧𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠𝐞𝐫𝐞, 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐬̗𝐭𝐞𝐬̗𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐢𝐦𝐚. Practic, receptorii neuronilor cardiaci o detectează, iar ritmul cardiac scade. Aceasta ajută și la reducerea inflamației de la nivelul vaselor de sânge și poate așadar să aibă efect terapeutic asupra arterelor și venelor stresate. De asemenea, și interacțiunile scurte pot stimula secreția de oxitocină.

Așadar, pentru inimă, iubirea seamănă cu o mie de întâlniri scurte de-a lungul unei vieți. 𝐋𝐮𝐜𝐫𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐞𝐬̗𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐟𝐞𝐜𝐭 𝐜𝐮 𝐝𝐚𝐧𝐬𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐞𝐜𝐮𝐭𝐚𝐭 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐮𝐧 𝐠𝐫𝐮𝐩 (𝐚𝐜𝐚𝐬𝐚̆, 𝐥𝐚 𝐜𝐥𝐮𝐛, 𝐩𝐞 𝐩𝐥𝐚𝐣𝐚̆, 𝐨𝐫𝐢𝐮𝐧𝐝𝐞).

Se știe că lipsa iubirii ne face rău. Întrebarea este dacă prezența iubirii este benefică pentru inimă.

De asemenea, se mai știe că oamenii implicați în relații de lungă durată trăiesc mai mult. Conexiunea creier – inimă este prezentă fiind un lucru care încă trebuie investigat mai aprofundat de specialiștii din domeniu pentru a-i înțelege originile.

Dar cum percepe corpul trecerea timpului? Noi, oamenii, avem o cadență și un ritm de viață, despre care eu cred că are legătură cu ritmul cardiac. Este pulsul pe care îl avem cu toții, acea bătaie mică de care deseori uităm și care, cumva, e mai mare decât noi.

𝐏𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜, 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐚̆ 𝐯𝐢𝐚𝐭̗𝐚 𝐚𝐫𝐞 𝐮𝐧 𝐫𝐢𝐭𝐦. 𝐓𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐢𝐞𝐢 𝐨 𝐩𝐚𝐮𝐳𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐢 𝐮𝐧 𝐩𝐚𝐬 𝐢̂𝐧𝐚𝐩𝐨𝐢 𝐜𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐥 𝐬𝐢𝐦𝐭̗𝐢. 𝐋𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐢𝐦𝐩𝐮𝐥𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞. 𝐃𝐞𝐜𝐢, 𝐜𝐫𝐞𝐝 𝐜𝐚̆ 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐣𝐮𝐜𝐚̆𝐦 𝐜𝐮 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆ 𝐜𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐚̆𝐦 𝐜𝐚̆ 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐞𝐜𝐨𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐮𝐬 𝐝𝐢𝐧 𝐭𝐫𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐮𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐚𝐛𝐨𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐟𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐥𝐢𝐩𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐠𝐚̂𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚 𝐦𝐞𝐧𝐭̗𝐢𝐧𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐢𝐭𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐝𝐢𝐚𝐜 𝐬̗𝐢 𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭̗𝐢𝐞𝐢.

𝓒𝓾 𝓭𝓻𝓪𝓰,

𝓖𝓪𝓫𝓲